Rep.: Auzim tot mai des că Ucraina intră în Europa, dar numai cu moldoveni care vorbesc limba ucraineană.

Elena Golovanova: Specialitatea Limba română nu mai există, a fost închisă, toate școlile naționale din regiunea Odesa cu predare în limba română sunt prevăzute doar cu profesori de limba ucraineană, se ucrainizează toate școlile…

Rep.: În școlile cu elevi și studenți români nu se va mai preda limba română?

E.G.: În paralel cu clasele de limba română se deschid clase cu limba de predare ucraineană. Părinții spun că nu văd perspectivă pentru copii care învață în limba națională. Părinții spun că ar fi de prisos să mai învețe în limba maternă. Și dau copii la

aste clase, chiar dacă nu toți vorbesc limba ucraineană și nu vor putea ca să-i ajute la lecții pe copii. Și este descurajatoare situația…Toate studiile se fac acum la dublu, tot ce s-a studiat în limba maternă se studiază și în clasa paralelă, de limba ucraineană. Ele sunt deschise mai demult, dar de anul acesta sunt mai mulți copii decât în ceilalți ani. S-a deschis astfel de clase paralele și la Babele, părinții socot că nu au perspective, și dacă ar învăța în limba de stat, ar fi mai bine pentru ei… Așa e situația. Și până în 2020, să știe toți elevii engleza. Așa a dispus Ministerul de Învățământ, să se facă studii numai în limba de stat. Deci, chiar și limba engleză, se va învăța numai prin intermediul limbii de stat. Tot ce se aduce la cunoștință este în limba de stat și apoi se traduce…

Rep.: Păi, dacă la nivelul unei unități administrative majoritatea este de o anumită limbă, de limbă moldovenească, tot ucraineană se va vorbi?

E.G.: Totul va fi numai în limba ucraineană. Și numărul orelor de limba română se micșorează, și va crește numărul orelor de limbă ucraineană. Și orele de limbă română sunt tot mai puține și mai puține. Se schimbă planul de învățământ după modelele europene. Avem sistema europeană de transfer al creditelor, și un mare număr de ore la studierea independentă a studenților. Și de atâta, rămân 40 de procente din ore la zi, și restul se dă la independent. E foarte mare schimbare…Ne dăm după Europa, dar e în defavoarea noastră. Totul se studiază în limba ucraineană, și numai limba se face în română…Metodica predării limbii este în ucraineană, dar se fac câteva ore practice în limba română. Și când vin la examenul de stat, trebuie să vorbească în limba de stat. Dacă vrea să ia examenul de atestare, trebuie să știe limba de stat.

Rep.: Dacă la Cernăuți e limbă română, de ce la Odesa limba română este moldovenească?

E.G.: Da, numai la regiunea Odesa se vorbește limba moldovenească. Se duc studenții noștri să facă la pregătirea pedagogică limbi naționale, și vin de acolo cu rezultatele la…limba moldovenească.

Rep.: Nu e un paradox inacceptabil? Românii sunt moldoveni, limba e moldovenească!?

E.G.: De la început, cei de la Bucovina au fost români, de la începutul începuturilor. Nu și-au zis moldoveni. Când și-au zis moldoveni, gata!

Rep.: Care sunt efectele acordurilor de cooperare între Universitatea Dunărea de Jos din Galați și Universitatea Umanistă din Ismail?

E.G.: A început practica de stagiere, cu studenți care merg la Galați, sunt „prima rândunică” în sensul acesta. Puțin mai înainte, veneau profesori din România să facă prelegeri la studenții din Ismail. Acum, merg studenții la Galați. E un acord de colaborare pentru studiul limbii franceze, al limbii engleze, al limbii române, planurile de învățământ se apropie cât mai mult, studenții care au studiat aici merg acolo la stagiere, și primesc diplome duble. Ăsta este un lucru bun.

Nu se știe numărul studenților care pleacă, dar mulți și-au luat vize, pașapoarte…E o problemă de preț, s-a dublat taxa de pașaport, era 400 de grivne, acum e 800. E încă o afacere, niște studenți au rămas, că nu au banii…A fost aici de curând rectorul Bârsan, a semnat lista cu studenții care să vină la Facultatea de română-engleză de la Galați, chiar de ziua studentului. Aș fi vrut să merg și eu cu studenții, dar îmi pun bețe în roate și nu mă lasă…Merge Polina Chiseolar, nu știu dacă încap și eu. Poate merg cu alt grup, în primăvară

Rep.: Este un schimb profilat pentru studenții de etnie română?

E.G.: Nu, grupul de acum sunt studenți ruși care învață limba română de la zero. Vor să studieze, au cerut rectorului să li se permită să plece și ei la aceste stagieri… Și li s-a permis, au viză de studii, valabile un an.

Rep.: Merg să studieze, căci au nevoie pentru dobândirea cetățeniei române?

E.G.: Putem să ne gândim și la asta. Profesorii studiază și ei limba română, ei vor s-o știe deatâta ca să poată dacă pleacă liber prin România, să poată comunica. Au zis că au plecat în Bulgaria, au vrut să treacă prin România și n-au putut să comunice, cu cine au vorbit nu știau engleză, și ei nu știau româna, și nu s-o putut înțelege. Studiază româna, să știe înc-o limbă, să poată pleca liber în Europa. Astea-s colegele mele de la catedră, dar sunt și de la alte catedre.

Rep.: Europa încurajează dreptul la liberă informație și în Ucraina!?

E.G.: Ei, asta e pe hârtie…Dar nu trebuie să ațâțe, să fie așa…Se duc studenții noștri în Moldova, și acolo e scris că Basarabia este România! Asta e mare emoție aici, toți care trec și vin încoace, vin cu cuvintele astea la catedră…Noi la Universitate nu facem politică, nu avem nevoie de ea. Ha, ha!

Rep.: Dacă spun „Basarabia e România” este politică? Dacă sunt român, și unii mă vor moldovean, asta e politică? Asta nu e absurd de Basarabia?

E.G.: Ha, ha! Da, e politică, noi nu facem politică, doar cultură și învățământ!