„Reforma trebuie să aibă loc pentru oameni, și nu oamenii trebuie să devină jertfele reformei. Reformele din sfera educației nu trebuie să afecteze interesele românilor din zonă, care merită să aibă acces la studii în limba maternal”. Petre Guran

Ceea ce spuneau și contraziceau autoritățile ucrainene din Cernăuți în iunie 2016, în timpul vizitei secretarul de Stat din cadrul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Petre Guran, se confirmă cu prisosință la școala din Babele, regiunea Odesa. Cea mai mare școală cu limba de predare româna din regiunea Odesa vorbește oficial doar ucrainește. Într-o emisiune din 3 august curent, a Telecompaniei “Lujnaia volna”, din Odesa– emisiune in “limba moldovenească”– găsim o confirmare oficială a acestui fapt. În reportajul realizat în satul Babele/Ozernoe, raionul Ismail, secretarul Consiliului sătesc local, Iurii Carpov, relatează că în școala medie de cultură generală din sat, de câțiva ani, funcționează clase în care toate disciplinele de studiu sunt predate în limba ucraineană.

Dl. Carpov precizează, cum se obișnuieste la noi în asemenea cazuri, că aceste clase au fost deschise la cererea parinților care au dorit să-și dea în ele la studii copiii. El mai precizează că în școala din Babele invață actualmente 740 de elevi, iar corpul didactic de aici numără circa 90 de persoane.

Politica faptului împlinit în „reforma” învățământului lovește iremediabil în limba de predare româna în comunitățile compacte românești din sudul Ucrainei. Ceea ce atrăgea atenția în iunie secretarul de stat Guran în nordul Ucrainei se întâmplă în sud. Secretarul de Stat, Petre Guran „i-a tras de mânecă” pe oficialii ucraineni în problema școlilor românești din Cernăuți, dar pentru aceeași problemă nu-i trage nimeni de mânecă în Bugeac.

Se atrăgea atenția în iunie 2016 că în legătură cu procesul de reformă administrativ-teritorială și reforma învățământului în Ucraina, în urma căreia a avut loc o reorganizare a școlilor românești din Nesvoia, Stălinești și Bălcăuți, tendințele nu sunt în spirit modern European. Secretarul de stat a avut întrevederi cu factori de decizie de la nivelul autorităților locale și regionale și cu membrii comunității românești, în vederea clarificării acestor aspecte. La întâlnire au participat din partea Ucrainei, Guvernatorul regiunii Cernăuți, Oleksandr Fișciuk și președintele Consiliului Regional Cernăuți, Ion Muntean.

Publicația BucPress.eu a evidențiat punerea în discuție de către oficialii români a situației din comuna Mămăliga, raionul Noua Suliță, comună care a decis să transforme trei școli cu limba română de predare în filiale ale școlii mixte din centrul comunității teritoriale. Petre Guran a declarat – drept replică la afirmațiile domnului Fișciuk – că reforma trebuie să aibă loc pentru oameni, și nu oamenii trebuie să devină jertfele reformei. Reformele din sfera educației nu trebuie să afecteze interesele românilor din zonă, care merită să aibă acces la studii în limba maternă.

Iata, deci, că, până și la școala din Babele, cea mai mare scoală cu limba de predare româna din regiunea Odesa, „reformele din sfera învățământului și necesitatea economisirii de resurse bănești în cadrul procesului de optimizări ale școlilor” elimină limba română și o înlocuiește cu limba ucraineană.

În cifre, situația se prezintă astfel.O monitorizare efectuată în 2002 de catre Oficiul Ombudsmanului Radei Supreme a Ucrainei, arăta că in anii 2001–2002, în școala din Babele invățau 1.067 elevi. Chiar dacă, în 14 ani trecuți scăderea numărului de elevi este considerabilă, această școală ramâne cea mai mare, dintre cele deznaționalizate după 1991, în satele cu populație preponderent românească din regiunea Odesa. Nu exagerăm deloc lucrurile. Practica deznaționalizarii școlilor arată că, după deschiderea primelor clase ucrainești, numarul acestora crește cu fiece an și procesul ucrainizării nu mai poate fi oprit, până nu se ajunge la situația cu toate clasele paralele.

De ce abia acum? Este cumva explicabil. Prin 2009, i-am insoțit, în sudul Basarabiei, pe jurnaliștii bucureșteni Simona Lazar și Valentin Țigău. Am fost și la Babele. Am stat de vorbă cu Grigore Cozma, pe atuci primar al satului. Cum discutam in cabinetul acestuia, ne pomenirăm cu un reprezentant al Administrației raionale, care, ajunsese la Babele, în dimineața acelei zile, “absolut intâmplător” și interveni în discuția ce o purtam. Ne-am dus la școală. Acolo ne astepta dna direcor Maria Pascali. În cabinetul dumneaei, peste noi, tot “intâmplător”, dădu busna G.Cepoi, vicepreședinte al Administrației raionale, și insista să părăsim incinta școlii. Apoi a rămas singur, între patru ochi, cu dna director, probabil, pentru a-i cere socoteală de ce le-a dat drumul în școală românilor, pe urma cărora o luasera, tot o fuga, disdedimineață, cei din administrația de la Ismail. Am ințeles atunci că, la nivel local, presiunile antiromânești la Babele erau deosebit de puternice. Dar deschiderea claselor ucrainesti în școala din localitate nu s-a făcut atunci. Prin 2009 babaienii încă nu ardeau de dorința ca odraslele lor să invețe la școală nu in limba maternă, dar în cea ucraineană. Aceasta dorință “s-a aprins” mai târziu. Au trebuit să se întâmple niște lucruri. A trebuit să plece din funcția de director de școală dna Pascali, pensionându-se, și să vina în locul ei altă persoană. A trebuit ca în fruntea primăriei din Babele sa vină alți oameni, cu convingeri vădit antiromânești și să deie dovadă că nu prea au ochi să-i vada pe români, cum nici limbii materne nu doresc să-i spuna română. A mai trecut o bucată de vreme și la Babele locuitorii, ca printr-o minune, au dorit clase ucrainești, pentru copiii lor, în școala românească. “Minunea” s-a săvarșit. Și autoritățile, “sensibile” la doleanțele cetățenilor, n-au putut ignora voia părinților. Evenimentele au evoluat cam după același scenariu, ca în cazul altor școli deznaționalizate din sudul Basarabiei, orice n-ar încerca să spună cineva.

Este nevoie de reforme în sfera învățământului, de economii și optimizări ale școlilor, dar nu trebuie uitat că suntem în secolul al XXI-lea, un secol în care trebuie aplicată o altă metodologie de abordare a politicii și vieții sociale. Petre Guran a amintit în nord că minoritățile sunt importante, că Ucraina trebuie să participe împreună cu România la diverse proiecte transfrontaliere, să se implice mai activ în implementarea Strategiei Dunării etc., care vor permite apropierea societății ucrainene de adevăratele valori europene. Bugeacul nu este parte a acestor valori europene?

Vadim Bacinschi