Se ridică la 52% procentul basarabenilor care doresc unirea cu România condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile sunt ca în România, suntem de acord să ne unim cu România!

Vlad Cubreacov, președintele Asociației culturale „Răsăritul Românesc” din Crihana Veche-Cahul, Republica Moldova

Reporter: Basarabia – va fi veșnic zonă de experimente între lumea vestică și lumea slavă? Va fi în mod fatal zona tampon între două lumi și culturi?

Vlad Cubreacov: Toate sunt geopolitică în Basarabia. Fie că este geopolitică globală sau doar regională, ba chiar și una internă a Basarabiei, situația este precară și nu putem spune cu certitudine încotro o vor lua lucrurile sub presiunea contextului. Putem însă observa o serie de tendințe, conturate în ultimele decenii. E un teren pe care tot ce-i românesc devine tot mai sigur. Faptul că Republica Moldova este cel mai mic vecin al UE din cei 22 existenți și are cel mai mare număr de cetățeni europeni în interiorul său – cam 30% – îl distinge dintre toți ceilalți vecini și ținând cont de dorința tot mai accentuată ca și celorlali cetățeni ai Republicii Moldova să-și restabilească drepturile de cetățeni europeni, ne deschide o perspectivă foarte clară: în cel mult 10 ani, Republica Moldova va fi un stat integrat cam 60-70% în UE, prin cetățenii săi. Azi am ridicat pașaportul băiatului meu, pe care scrie Uniunea Europeană – România. Uniunea Europeană pentru noi este România. Astea sunt sinonime. Faptul că sunt – cam un milion dintr-o populație de trei milioane – au depus dosare pentru redobândirea cetățeniei UE ne arată că acest număr se va ridica în doi ani la 1,5-1,8 milioane. Socotim aici și cei 100 000 de solicitanți ai cetățeniei bulgare, bulgari și găgăuzi, ce au recurs la dreptul etnic. România nu recunoaște dreptul etnic în acordarea cetățeniei, dar statele vecine acordă cetățenie pe criteriul etnic. România acordă cetățenia numai pe criteriul istoric. Pot cere cetățenia doar urmașii până la a patra generație. Bulgarul din Antarctida își asumă identitatea și reușește. Chiar dacă nu a locuit nici el  și nici strămoșii lui în Bulgaria, i se dă cetățenie asumată. Așa fac toți cei din jurul nostru.

„Când Republicii Moldova nu-i mai rămâne nimic, tot ce-i mai rămâne este România”

Rep.: România procedează greșit?!

V.C.: România procedează în contrast cu toată planeta. E o prostie, se autosabotează. E o enigmă, un paradox inexplicabil. Toată lumea se revoltă, i-am văzut pe românii din Transnistria – sunt prima comunitate, românii din Timoc, românii din Balcani (sudul Albaniei-nordul Greciei), adică acolo unde sunt comunități autohtone, nu diasporale. Revin la Moldova – avem un comerț bilateral cu România care excede comerțul cu toate statele lumii luate la un loc. Fiind parte a pieței europene, circa 70% din comerțul exterior al Republicii Moldova se face cu Uniunea Europeană, din care 60% este cu România. Atât pe import cât și pe export. Acum cu Rusia mai avem 11%, adică achiziția de gaze naturale. Când va fi dată în funcțiune conducta Ungheni – Chișinău  – cam într-un an și jumătate sau doi – după ce Transgaz a achiziționat compania moldovenească de gaz, comerțul cu Rusia se va duce la 0,5 procente. România va avea cam 80%, partea leului. Asta va fi integrare comercială, dar și integrare energetică. Mai ales că într-un an va fi realizabilă și interconectarea electrică, prin liniile de înaltă tensiune de la Isaccea-Vulcănești și Vulcănești-Chișinău. Va fi astfel posibilă decuplarea de la centrala electrică de la Cuciurgani, din Transnistria. Prin această conexiune, populația Moldovei finanțează regimul separatist de la Tiraspol. Trebuie să avem alternativă, și aceasta este România. Cineva spunea odată: „Când Republicii Moldova nu-i mai rămâne nimic, tot ce-i mai rămâne este România”. Așa este-Moldova este salvată de România sub toate aspectele – energetic, comercial, economic, cultural

„Noi am ieșit din Uniunea Sovietică, dar Uniunea Sovietică n-a ieșit din noi”

 Reporter: Realizează mare masă a populației din Moldova această integrare? Basarabia are inima în vest, dar picioarele rămân tot în URSS?

V.C.: Nu! Mentalitățile, este adevărat, rămân…Noi am ieșit din Uniunea Sovietică, dar Uniunea Sovietică n-a ieșit din noi. Este o realitate tristă. Procesul de desovietizare e în plină desfășurare. Dacă analizăm datele ultimelor recensăminte – cam mereu falsificate – arată că numărul celor care se declară vorbitori de limbă română sau etnici români este în creștere. S-ar putea ca la următorul recensământ numărul vorbitorilor de limbă moldovenească să fie mai mic de jumătate din masa de românofoni. Și structura de vârstă este o surpriză-cei care se declară vorbitori de limbă română sunt tineri. Cei care sunt etnici români și vorbesc limba moldovenească sunt cei formați în timpul Uniunii Sovietice.

Rep.: Cine este mai prezent la vot? Prima categorie sau a doua?

V.C. A treia – indiferenții. Absenteismul este dominanta, ca de altfel în toate țările. La vot vine doar o treime din electori. Sunt reacții diferite față de modificările Codului Electoral și de structura electoratului. Dacă ne referim la majoritatea formată din socialiștii lui Dodon și democrații lui Plahotniuc, sistemul de vot mixt introdus de curând va oferi o altă structură a aleșilor. Parlamentul este unicameral, cu 101 deputați, un deputat  reprezintă un procent din masa de voturi exprimate, 51 vor fi aleși pe liste de partid, ca înainte, 50 de deputați vor fi aleși în circumscripții uninominale. Republica Moldova era până acum un caz unic-toată țara era o singură circumscripție. Puteau fi mai multe, dar autoritatea electorală centrală hotăra în fiecare ciclu electoral numărul de circumscripții, și de fiecare dată stabilea că există o singură circumscripție. Parlamentul rezultat era reprezentativ pentru întreaga populație, inclusiv pentru 11% din teritoriu, ocupat de Federația Rusă, adică Transnistria. Acolo nu mai există autoritate moldovenească, exceptând enclava de la Dubăsari. Europa a criticat acest sistem mixt, e o premieră absolută, nu știm dacă nu cumva, în replică, separatiștii din Transnistria nu vor recunoaște Parlamentul de la Chișinău, adică să invoce reprezentativitate doar în teritoriul unde s-au ținut alegeri. Vor vrea un Parlament paralel, ce va duce la schema unei federalizări.

„Dacă cineva ar suprima limba română în școală, ar fi grevă generală în Basarabia”

Rep.: Alegeri pentru Parlamentul din Republica Moldova în decembrie, februarie sau martie? Cu binomul Dodon-Plahotniuc sau cu cine? Care este liderul providențial?

V.C.: Liderul nu există! „ Suntem români și punctum!” țipă chiar liderii din partidul lui Plahotniuc, Partidul Democrat. Copii lui Dodon învață la liceul Prometeu din Chișinău, cu profesori din România, liceu privat românesc. Jocurile sunt mai subtile. Voronin probabil că va fi trimis la pensie de către alegători. A vorbit foarte mult împotriva a tot ce este românesc, dar sub aspect practic nu s-a atins de limba și școala românilor. Vladimir Filat se declara român, dar când a venit în fruntea guvernului, a anulat istoria românilor din școală. Sunt paradoxuri, discursul politicienilor de la Chișinău este susceptibil de ipocrizie și lipsă de realism. Manipulează până își văd voturile în traistă. Dacă cineva ar suprima limba română în școală, ar fi grevă generală în Basarabia.

Rep.: N-ar fi la fel de hotărâți când este de confirmat drumul spre Europa!

V.C.: Ba da! Ce-mi place la Chișinău sunt sondajele făcute de instituții neutre, cum sunt institutele democrate sau republicane americane, doar pentru uzul propriu, la fiecare jumătate de an. Au tot felul de întrebări în chestionare pe care nu le găsești în alte sondaje. Ei iau temperatura societății la fiecare jumătate de an. Tendințele se văd clar. Câți sunt pentru unire? 33%! Acum! E foarte mult dacă ținem cont de regula de aur a sociologiei, a celor 20 de procente: când o tendință sau fenomen are 20 de procente devine ireversibilă, insuprimabilă, capătă logică internă cu forță de autopropulsie. Cu toate presiunile sovietismului și ale comunismului, cu fricile acumulate, cu manipulările și intervenția mediatică străină, societatea românească din Basarabia a trecut de mult la o direcție de mișcare ireversibilă. Sunt convins. Problema este că se ridică la 52% procentul basarabenilor care doresc unirea cu România condiționat, pragmatic: dacă pensiile și salariile vor fi ca în România, suntem de acord să ne unim cu România! Adversarii unionismului și europenismului sunt mai puțini decât cei care își doresc sincer, fără rest, sau condiționat, unirea cu România și integrarea în Uniunea Europeană. Dar indiferent de ce crede populația, Republica Moldova are un grad de integrare foarte ridicat cu România și Uniunea Europeană. La realitatea în mișcare trebuie să fim atenți, nu la vorbele care se spun…

„Sunt convins că în 10 ani majoritatea populației din Bugeac se va declara română și vorbitoare de limbă română”

Rep.: Propagandistic, este însă un argument forte pentru Bugeac.

V.C.: Așa este, populația din Bugeac este derutată identitar, se încearcă amputarea memoriei, ștergerea identității, diluarea ei. Suntem în proces de refacere, ca organism național pentru milioane de români din aceste 11 județe ale României, rășluite în 1940. Se vede asta și la recensământ. Sunt convins că în 10 ani majoritatea populației din Bugeac se va declara română și vorbitoare de limbă română. E un proces care durează, trebuie să avem răbdare. Important este să nu fie deturnat acest proces.

Rep.: Ce factori de risc sunt? O piață a muncii rusească mai atractivă?

V.C.: Nu, nu! Condițiile economice din Rusia fac ca numărul migranților din Moldova să scadă. Foarte mulți de la Moscova revin acasă la Chișinău sau acasă în Basarabia, își perfectează pașaportul românesc sau o altă cale de plecare legală în occident, schimbă Rusia cu occidentul foarte ușor. Cei mai mulți merg în Italia și Marea Britanie.

Rep.: Ce va fi la alegeri?

V.C.: Eu cred că binomul care și-a făcut o lege după chipul și asemănarea sa nu va mai da o reprezentare autentică și le va da majoritatea. Au o lege după placul lor. Paradoxul este că nu vor deturna drumul european, ei și acum conduc. Este o oligarhie care stăpânește economic Moldova. 80% din banii Republicii Moldova sunt la Chișinău. Cine controlează Chișinăul, controlează Republica Moldova. De asta s-a demis primarul, prin comandă politică, deși nu pot proba asta…Și nici nu au fost anunțate noi alegeri. Primarul interimar este necunoscut, dar probabil tot al binomului este.

„Dacă decupăm  Tiraspolul, care concentrează populația rusească, Transnistria este mai românească decât Basarabia”

Rep.: Nu asta au urmărit mereu – Transnistria și Găgăuzia, două cuțite înfipte în pieptul și picioarele Basarabiei?

V.C.: Trebuie să privim realist, la nivelul speculațiilor juridice. Este numai în parte adevărat. Ce reprezintă Găgăuzia? 26 de primării, din care doar 22 sunt majoritar găgăuze, în 4 sunt minoritari. Sunt o jumătate de raion. Apoi este discontinuitate teritorială, sunt patru insulițe. Din 24 de licee au rămas cu 15, și s-ar putea de la anul să rămână doar 9. Sunt norme, populația școlară este în scădere drastică, au fost 170 de mii și acum sunt 90 000. Nu este nici un pericol real. Dacă decupăm  Tiraspolul, care concentrează populația rusească, Transnistria este mai românească decât Basarabia. Ceea ce oferă Transnistria republicii Moldova este posibilitatea de a controla ambele maluri ale Nistrului pe segmentul navigabil. Și Nistrul este cam al cincilea fluviu în Europa. Puțină lume știe.

Rep.: Psihoza moldovenismului este susținută în Ucraina de existența Transnistriei, în care limba oficială este moldoveneasca.

V.C.: Ucraina este singurul stat după Transnistria care vehiculează această aberație. O face în scopul deznaționalizării mai ușoare a românilor, prin fragmentarea lor.  Curtea Constituțională din Republica Moldova s-a pronunțat. Anul acesta a fost abrogată legea RSS Moldovenești cu privire la funcționarea limbilor vorbite în RSS Moldovenească. Va fi o lege nouă. Eu abordez problema în mod ușor diferit de cum o face toată lumea: teza mea este că termenii „român” și „moldovean” nu se află în relație de adversitate, ci de complementaritate. Cine insistă să combată moldovenismul alimentează tezele moldovenismului de sorginte sovietică. Era o ideologie pentru deznaționalizarea românilor. Moldovean este un infranim românesc, ca oltean, vrâncean, gălățean. Nu e de rușine să fii moldovean. Insistând să te numești numai român, ștergi specificul local. N-ai cum!

„Emanciparea noastră bisericească este una din sarcinile prioritare. Mai ales în anul Centenar”

 Rep.: Ora astrală a Centenarului românesc bate și în Basarabia?

V.C.: Da! Singura instituție națională din țară care s-a implicat de o manieră hotărâtoare în Basarabia este Biserica Ortodoxă Română. La 24 mai, Patriarhia Română a  decis completarea a două scaune episcopale vacante cu episcopi titulari aleși statutar. Ei sunt oameni ai locului, buni cunoscători ai realităților de acolo, foarte bine pregătiți. În felul acesta, Mitropolia Basarabiei, ca singura instituție din interbelicul de aur, reactivată la răsărit de Prut, a căpătat puncte de sprijin noi și a ieșit din starea ei anterioară, de asinodalitate. Sinodul Mitropoliei Basarabiei este deosebit de important. Această instituție nouă va propune sinodului BOR o reorganizare administrativă a bisericii, care acoperă 27% din teritoriu, având concurența teribilă a Bisericii Ortodoxe Ruse, cu control absolut după 1944, cu jurisdicție abuzivă timp de 106 ani, în timpul țarismului, cu complicități separatiste la Tiraspol și Comrat…

Biserica Ortodoxă Rusă nu a ezitat niciodată să se servească de stindardul ortodoxismului în scopuri meschine, cu accente imperialiste, seculare, ce țin de pofta de a-i domina pe alții. Acestea sunt însă incompatibile cu creștinismul. Noi am fost în imperiul țarist și sovietic singura națiune neslavă, coreligionară cu națiunea hegemonă, ocupantă. Imperiul a știut că suntem singurul popor captiv, coreligionar cu ei și s-a folosit de biserică pentru controlul și dominarea românilor. Emanciparea noastră bisericească este una din sarcinile prioritare. Mai ales în anul Centenar. În acest an, vom avea o Catedrală Națională la București, un proiect mare, care redă cumva demnitatea poporului român. S-au pus în funcțiune două eparhii, în nordul și sudul Basarabiei, și s-a consolidat Mitropolia Basarabiei la Centru, care vor propune canonizarea multor martiri, răpuși în 1940 de mână rusească preoți, călugări, preotese, credincioși de rând, mulți dintre ei împușcați în altare sau dispăruți prin deportare. Au murit conștient, pentru neamul românesc și credința ortodoxă. Nimeni n-a cercetat până acum martiriul lor. Propunerile spre canonizare vor consolida ideologic partida românească, care și-a recuperat conștiința. Rusia și tot ce este structură văzută și nevăzută vor lupta nu numai cu cei ce se declară români, dar și cu sfinții noștri. Ei sunt sfinți. Este vorba de o reintegrare bisericească a Basarabiei, procesul de recuperare a conștiinței românești și a identității românești a trecut în faza calității.

Rep.: Biserica din Bugeac este între două lumi. Mitropolia Basarabiei va avea autoritate și acolo?

V.C.: În statutul pentru funcționarea Mitropoliei Basarabiei, acum cu sediul la Cahul, condusă de mitropolitul Veniamin Goreanu, spațiul de jurisdicție a acestei entități cuprinde raioanele din partea de sud a Republicii Moldova, inclusiv Găgăuzia, dar și partea basarabeană a regiunii moldo-ucraineano-române „Dunărea de Jos”. Asta înseamnă interfluviul Prut – Nistru – Marea Neagră. Comuniunea canonică cu Mitropolia Basarabiei a fost exprimată deja de credincioșii din eparhii din Reni și Hagicurda (Camâșovca). În felul acesta, ne legitimăm istoric.

„Noi ne-am unit prin voință proprie, dar și sub amenințarea pericolului ucrainean”

 Rep.: Țările mari fac politică externă mare, iar ţările mici trebuie să facă o politică externă inteligentă. În această ordine de idei, Ucraina-stat tampon între România și Rusia, este un deziderat de dorit?

V.C.: Regretatul analist politic Dzerdjinski avea dreptate când spunea: „Rusia cu Ucraina este un imperiu, Rusia fără Ucraina este condamnată să devină un stat normal”. Cheia succesului sau insuccesului imperialismului moscovit este în Ucraina. În funcție de cum va fi dezlegat acest nod geopolitic, depind foarte multe evoluții în regiunea noastră. Să nu uităm că și în 1918 emanciparea Ucrainei față de Moscova, pretențiile de anexare la Ucraina a Basarabiei, pentru a deveni cea de-a 10 gubernie ucraineană a accelerat procesul de unificare a Basarabiei cu România.  Noi ne-am unit prin voință proprie, dar și sub amenințarea pericolului ucrainean. Iată de ce orice îndepărtare a Kievului de Moscova apropie Chișinăul de București. Sub toate aspectele relevante, inclusiv bisericesc. Problema este că factorul politic de la Kiev preia din reflexele imperiale ale Rusiei, ba chiar și pe cele ale stalinismului, care n-au nimic cu europenismul și democrația autentică. Sunt reflexe totalitare. Nu trebuie uitat că rușii și ucrainenii sunt popoare asemănătoare. De altfel, cei de la Moscova îi numesc pe cei de la Kiev „ruși mici”. Ucraina este Rusia mică. Avem Veliko Rusia – Rusia Mare, Belo Rusia – Rusia albă și Malo Rusia – Ucraina – Rusia mică. Ha, ha! Limbile lor diferențiate sunt ușor inteligibile. Patriarhul Moscovei spunea la Kiev: „Două limbi – un popor!” Iar noi care vorbim aceeași limbă, cei din Basarabia și România, suntem „O limbă – două popoare!?” E ipocrizie imperială: suntem în fapt „o limbă și un popor”

Rep.: Statul român dă burse copiilor români din Ucraina, dar în loc să încurajeze învățământul în limba română, consolidează clasele primare în limba ucraineană. Ce e cu această prostie a Guvernului Dăncilă?

V.C.: Unu. Bursele nu trebuie acordate doar celor din Ucraina, ci românilor din toate comunitățile istorice care studiază în limba română. Legea trebuie aplicată pentru toți românii de pretutindeni, nu selectiv. Legea este aplicată doar în Ucraina și poate trezi nemulțumirea statului ucrainean, care poate specula: am avea scopuri ascunse. Nu este adevărat!

Doi. O lege trebuie să aibă caracter general, nu să fie o lege specială. Bursele nu trebuie să fie de merit, ci identitare, nu încurajăm excelența în rândul a 10 elevi care studiază în limba română. Scopul este să avem cât mai mulți, astfel încât dintr-o masă mare să rezulte și excelența. Calitatea vine și din număr, dintr-o masă mai mare.

Trei. Cei care se ocupă de instruirea copiilor, atât în clasa întâi primară, cât și a patra gimnazială trebuie să beneficieze de burse. Și – foarte important – și educatorii de la grădiniță. Acum, legea nu prevede pentru învățători sau profesori nimic. Legea maghiară are în vedere stimularea tuturor educatorilor, învățătorilor, profesorilor, indiferent de materie, inclusiv celor care predau limba ucraineană în școala maghiară-pentru că este vorba de etnici maghiari care predau ucraineana. Ei predau ucraineana după metodă specială, nu ca o limbă străină, fiind cunoscători ai ambelor limbi. Au studiat mai atent realitățile locale, nu au admis excepții sau discriminări și au privit lucrurile nuanțat. Nu este o rușine pentru noi să preluăm această metodă, mai ales că este euroconformă. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni trebuie să aibă oameni suficienți, dar din păcate acest minister al Guvernului României este o cenușăreasă. Cum să faci față cu 54 de oameni la o comunitate de 12 milioane de români, din care 6 milioane sunt în jurul granițelor? Alte ministere au de 10 ori numărul de oameni, ca să nu mai vorbesc de buget. Este ridicol de mic. Problema este la Guvern, poate rezolva prin Ordonanță de Urgență, specificând în mod diferențiat unde se aplică – oriunde există învățământ în limba română. Dar Bucureștiul guvernamental este plin de paradoxuri, pe care nu le înțeleg…Semne bune sunt, bugetul MRP s-a dublat, de la 7 la 15 milioane de lei, și dacă ar ajunge la 30, am crește la nivelul sumelor acordate de Guvernul României,minorităților naționale. Sunt două milioane care dispun de 100 de milioane de lei. Nu e vorba de invidie, ci de realitate. Românii din afară sunt net mai mulți, să aibă ceva comparabil, să nu fie discriminare într-o Europă Unită. Altfel ce sens ar mai avea prevederea din Constituție, care vorbește de dreptate, valoare supremă și garantată? E drept ca unui țigan să-i dai atâția bani, dar românului din Timoc, sau celui din Cernăuți, unde a venit Ucraina peste el, să-i dai de 100 de ori mai puțin? Se aplică în anul Centenar Constituția în România?

Vlad Cubreacov, președintele Asociației culturale „Răsăritul Românesc” din Republica Moldova, jurnalist, originar din Crihana Veche-Cahul, pe malul Prutului, este secretar al Federației organizațiilor românești din centrul și sud-estul Europei, a fost șef al Departamentului Culte din primul guvern post-sovietic, sub ministeriatul actorului și regizorului Ion Ungureanu. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, timp de cinci mandate și consilier al Mitropoliei Basarabiei, timp de 10 ani. Este autorul victoriei în procesul  CEDO, prin care s-a statuat că drepturile credincioșilor organizați în Mitropolia Basarabiei au fost încălcate grav și de stat și de Biserica Ortodoxă Rusă, perdanții fiind Statul Republica Moldova și Biserica ortodoxă Rusă, ca terț intervenient. Timp de 13 ani a fost membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca membru al subcomisiei pentru minorități naționale. Din această poziție a internaționalizat problema românilor timoceni și a determinat adoptarea în Albania a unei decizii privind protecția minorităților naționale, printre care și aromânii. Este și aceasta o afirmare a românismului, în contextul în care toate țările vecine României practică deznaționalizarea, cu excepția Albaniei. Nominalizați aromâni, și nu vlahi, ca în proiect, ca urmare a demersurilor intreprinse de Vlad Cubreacov.