Nu putem continua cu practici sovietice într-un stat care se vrea integrat în UE

Deputatul Constantin Codreanu mediază cu Ucraina uzul de practici europene, și nu de cele sovietice

Deputatul Constantin Codreanu mediază cu Ucraina uzul de practici europene, și nu de cele sovietice

Reporter: Autoritățile române par să fie un model de complicitate la agresiunea ucraineană asupra învățământului în limbile minorităților naționale. Urmează resemnarea în fața fatalității, după modelul „Păstârnac mulțumită de starea învățământului în limba română”?

Constantin Codreanu: Noi, cei din delegația Parlamentului României prezenți la Kiev am vorbit cu ministrul de externe Pavlo Klimkin. Am cerut d-lui ministru să renunțăm la învățământ în limba moldovenească și la limba moldovenească, pentru că realizăm toți că este o făcătură sovietică, și să avem doar limbă română în școlile cu limbă de predare româna. Am adresat o scrisoare înaltului comisar pentru drepturile minorităților ale OSCE, așteptăm răspuns, așteptăm și opinia Comisiei de la Veneția, pe marginea acestui proiect de lege.

Rep.: Ministrul Învățământului din Ucraina deja a sugerat că legea merge mai departe, chiar dacă Comisia de la Veneția va fi de altă părere…

C.C.: Am primit asigurări că nu va fi așa. Un membru al blocului de opoziție a spus că la fel s-a întâmplat și cu Legea lustrației, în 2015. Atunci Ucraina a primit aviz negativ din partea Comisiei de la Veneția, dar acest lucru nu a schimbat legea, așa cum promit și acum că o vor face. În plus, legea a fost atacată la Curtea Constituțională, deoarece încalcă două dintre articolele Constituției Ucrainei, 23 și 53. Despre ce putem face noi mai departe? Să punem presiune pe Ucraina, dacă e posibil și internațională – și este posibil, dar și națională. Vorbim foarte serios cu românii noștri de acolo, cu liderii de organizații, să începem proteste.

Rep.: Nu e prea moale reacția României la nivel înalt? Ungurii promit sancțiuni pentru Ucraina în secvențele următoare ale aderării, România este cu mănuși de catifea.

C.C.: Eu am avut o declarație similară, cu câteva ore înaintea ministrului de externe al Ungariei, de la tribuna Parlamentului. Unii colegi, din păcate, au spus că este o declarație extremă, că nu ar trebui să mergem pe acest scenariu, iar ungurii exact asta au spus și ei. Trebuie să ne gândim serios cum putem condiționa orice alt sprijin, pentru că noi am susținut necondiționat Ucraina în parcursul euroatlantic, îi ajutăm în războiul cibernetic cu Federația Rusă, și este regretabil ce face. Noi înțelegem că miza sunt școlile cu limba de predare rusă, înțelegem miza derusificării, dar poate că ar trebui să discutăm despre un statut special pentru limbile unor membri ai Uniunii Europene. Despre asta am vorbit și cu ministrul de externe la vizita recentă

Rep.: Ucraina vrea să împuște șapte iepuri dintr-o lovitură.

C.C.: Lucrurile nu se opresc aici, vin mai multe legi pe problemele educației, vine metodologia pentru instituțiile preuniversitare, și trebuie să fim atenți și acolo. Noi suferim enorm, din 282 de școli românești din Ucraina au fost închise 205. Rata de închidere este de 2,2 pe an, chiar se întâmplă, degeaba încearcă să ne convingă cu argumente false, cum că dacă nu învățăm ucraineana, nu avem acces la funcții de conducere, nu ne integrăm în societate. E o mare prostie, fără ocolișuri.

Rep.: Și tot Ucraina uzează pervers de dualitatea români-moldoveni, să nu existe normă de reprezentare în alegeri.

C.C.: Exact! Nu putem continua cu practici sovietice într-un stat care se vrea integrat în UE. Nu avem ceva concret pentru o sancționare efectivă, nu avem un proiect concret pe care să-l blocăm, dar putem sancționa la nivel înalt discursul public. Așteptăm să vedem ce negociem cu ministrul educației, Grinevici, insistăm ca lucrurile să revină. Comisia mixtă româno-ucraineană nu am văzut-o la lucru, președintele Iohannis nu a mers la Kiev, deși ar fi trebuit să meargă în comunitățile românești, oamenii aveau nevoie de acest sprijin, de solidaritate, trebuia să-l ia și pe Poroșenko în mijlocul oamenilor, să vadă cât de așteptată este corectarea acestei legi.

Constantin Codreanu este originar din Republica Moldova, din Belicenii Vechi-Sângerei, a fost activist unionist în ultimii cinci ani, și a decis să facă politică activă, deoarece modelul german, urmat de unioniști, presupune un vot în cele două Parlamente. A luat cetățenia, s-a înscris în PMP și a obținut mandatul de deputat în 2016. În 2017, a participat la fondarea PUN, Partidul Unității Naționale din Republica Moldova, al cărui prim-vicepreședinte este. Activează pentru aducerea mesajelor unioniste din stradă în Parlament, și vrea să realizeze în Republica Moldova procentul necesar unui vot prounionist decisiv. Constantin Codreanu vede momentul 2018 potrivit pentru pregătirea Unirii, să se realizeze procentul prounionist din România (70-80%) și în Basarabia, sau măcar la nivelul de 50%. Vrea să combată propaganda sovietică feroce cu un proiect de lege, pentru crearea spațiului media comun România – Republica Moldova, spațiu care acum este ocupat în procent de 80% de posturile media rusești. Realizarea spațiului media depinde de condiționarea ajutorului financiar românesc de realizarea proiectului și de voința celor două guverne. Este președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Parlamentul României.

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password