Avem relații foarte strânse cu Galațiul, colaborăm perfect cu ambele universități gălățene

Prorectorul Universității Umaniste de Stat din Ismail, Natalia Koltsun, propune o privire europeană asupra estului multicultural multietnic din Bugeac

Reporter: Dna prorector Koltsun, Ucraina se racordează la toate nivelurile de dezvoltare valorilor europene. Care este conceptul privind introducerea palierului universitar de la Ismail în sistemul colaborărilor transfrontaliere europene?

Natalia Koltsun: Din această perspectivă, Universitatea lucrează în două direcții: prima direcție este imprimată de procesul de învățământ ucrainean, care este orientat de Ministerul de Învățământ către integrarea europeană. Acest proces este diferit, în funcție de specificul fiecărei instituții. Se urmărește ca studenții noștri să se perfecționeze prin studii făcute peste hotare, printr-o bună mobilitate academică. A doua direcție este centrată pe posibilitatea proprie a Universității noastre de a face realizabile aceste mobilități. Ne bucurăm de avantajele autonomiei universitare, prevăzută de Legea învățământului superior, care spune clar că instituțiile de învățământ superior pot fi autonome. Avem libertăți mari, putem da diplome duble, corespunzătoare studiilor, ce pot fi făcute și aici, și la Universitatea din Galați. Sigur, nu pleacă studenții la Galați, ci vin lectorii de la „Dunărea de Jos” la Ismail. Este etapa actuală a mobilității, rezolvată de partea română, prin deplasarea lectorilor și

conferențiarilor români la Ismail. Iar noi trebuie să rezolvăm optimizarea lucrului cu studenții, să organizăm grupurile de 30-35 persoane, oricum, nu mai mici de 25 de persoane. Nu sunt probleme, doar că este ceva nou în procesul de învățământ. Doritori de a se înscrie în acest sistem sunt mulți, să vedem însă ce o să iasă…Primul an va fi română intensivă. Deocamdată ne axăm pe două direcții: ucraineană cu română și dreptul administrativ. Să vedem ce reușim. Pe lângă aceasta, partea română propune studenților noștri să plece la masterat, la Galați. Studenții au inițiativă în această direcție…S-a făcut o ofertă de 39 de locuri bugetare. Nu știm dacă locurile vor fi toate ocupate…

Rep.: Din motive financiare?

N.K.: Numărul locurilor la masterat nu depide de starea materială a fiecărui student. El are condiții complete-masă, cazare, oferite de Universitatea din Galați. Ce nu știm este cum îi vom convinge să studieze acolo, să opteze pentru anumite specializări… Este pentru prima dată, este o rezervă, o teamă de necunoscut…Ha, ha! Dacă apare rezultatul, altfel se va percepe problema.

Rep.: Îi sperie chestiunea recunoașterii diplomelor obținute?! S-au făcut demersuri în acest sens?

N.K.: Din păcate, ține de legislația Ucrainei, trebuie să fie parcurs un proces de legalizare a diplomelor…Și pentru diplomele românești, și pentru cele americane , rusești sau altele. Diplomele trebuie echivalate, recunoscute…Așa este legea și trebuie s-o respectăm.

Rep.: Sunt inițiative concrete pentru începerea procesului de reciprocitate în echivalarea studiilor universitare?

N.K.: Am început discuții, am pornit la drum, dar nu știm când vom ajunge la destinație…Ha, ha!

Rep.: Ce și-a propus inițiatorul reformei învățământului din Ucraina în contextul integrării europene?

N.K.: Se discută intens despre Legea învățământului ucrainean. Suntem atenți la schimbările ce vor fi aduse învățământului superior. Noi credem în importanța acestor schimbări. Echivalarea diplomelor este o barieră, dar sperăm să ajungem la consens privind reciprocitatea recunoașterii diplomelor dintre țările Europei. Suntem la un nivel de reciprocitate activă cu România, și cam la același nivel, cu Bulgaria, și cu Polonia. Facem încercări și sperăm în rezultate bune în colaborarea cu Germania. Nu numai pentru că am fiica la studii în Germania, ci pentru că în sudul Regiunii Odesa avem reprezentanți ai etniei germane, în zona Belgorod-Nestrovski. Pentru că avem o comunitate mare găgăuză, vrem să colaborăm și cu Turcia. Avem planuri mari cu diverse țări, dar la momentul actual avem relații extinse și bune cu România și Bulgaria. Suntem în stadiu avansat cu realizarea în incinta Universității Umaniste din Ismail a Centrului Național Multicultural. Va fi o sală apropiată de Centrul de Informare al României. Avem planuri mari… Beneficiem și de faptul că rectorul Iaroslav Kichiuk este un om energic. Și așa se explică progresul cooperărilor universitare, atât în învățământ, cât și în știință. Amintesc aici de un recent proiect de cercetare istorică, referitor la Valul lui Traian. Coordonator științific este dna prorector pentru științe Tsiganenko. Inițiator este Consiliul Județului Galați, iar parteneri sunt Universitatea și Primăria din Ismail. Va fi o explorare arheologică și turistică între trei instituții din România, Moldova și Ucraina. Vor fi organizate conferințe științifice, cu istorici din cele trei țări, se va face o machetare a Valului, ce va fi exponat și instalat în cele mai vizibile locuri din Galați și Ismail. Se intenționează chiar reconstituiri ale Valului pe anumite porțiuni. Este un proiect foarte interesant.

Rep.: Schimbul de studenți va fi organizat continuu sau doar secvențial, pe anumite grupe și specialități?

N.K.: Va fi un schimb de studenți pe termen lung. Ne bucură că pentru cursuri vin de la Galați cadre universitare, chiar aici, la Centrul de Informare de la Ismail. Au fost aici două săptămâni, Gina Necula și Ionel Apostolatu, și un grup de profesori de la Ismail a mers la Galați. Avem relații foarte strânse cu Galațiul. Colaborăm perfect cu ambele universități din Galați. La 29 iunie este Ziua Dunării, și cadrele didactice participă activ la Conferința dedicată evenimentului, ce va fi organizată la Universitatea Danubius. La Ismail a fost organizată conferința „Lecturi dunărene”, dedicată temelor istorice regionale. Au participat cadre universitare de la universitățile din Galați, Cahul, Bălți și Ismail.

Rep.: Se discută de mult timp despre paradoxul dualității „român-moldovean”, cel puțin în sudul Basarabiei. De ce moldoveanul nu este român?

N.K.: Problema zonei noastre, a sudului Basarabiei, este că nu s-a ajuns la o definiție concretă și unică-avem limba română sau limba moldovenească? Nu este o chestiune rezolvabilă în plan zonal…

Rep.: La Cernăuți și în Transcarpatia este rezolvată: sunt români și limba vorbită este româna.

N.K.: Eu sunt lingvist și pot vorbi profesional. Nu e rezolvat clar ce putem numi dialect, și ce putem numi limbă. Sunt studii care arată la modul simbolic că „dialectul este aceeași limbă, dar fără armată și armament”. Foarte mult depinde de dorința celor de sus…din conducerea statului. În declarația de Independență a Republicii Moldova se proclamă limba română ca limbă de stat, iar în Constituție scrie că limba este moldovenească. În Bugeac, tot timpul s-a învățat la școală limba „moldovenească”, cu chirilițe. După 1993 a început să se numească „limba română”, și au trecut la latiniță. Acum e cu caractere latine, dar e tot limbă moldovenească. Cadrele didactice din școli sunt ca niște prizonieri-nu știu unde s-o apuce. Profesorii se perfecționează în folosirea limbii române în România, dar administrația nu recunoaște această recalificare…E o problemă, specialitatea „limba română” este clasată ca limbă străină. De asta nu putem face perfecționarea în cadrul Universității.

Rep.: Mesaje pentru viitor?

N.K.: Învățământ, colaborare, cultură, și nu politică. Dacă există interes reciproc și cooperare bilaterală, vom avea proiecte durabile, vor câștiga ambele părți. O zonă multietnică ca a noastră are nevoie de cooperare, avem fiecare în țările noastre conaționali, români și ucraineni,a căror identitate națională trebuie păstrată. Iată o inițiativă, la Universitatea din Galați va fi deschis Centrul de cultură ucraineană, la Facultatea de Istorie. Ne bucurăm de vizite, de discuții, de colaborare, e o deschidere benefică pentru noi toți.

 

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password