Ne adresăm către autoritățile statului român, pentru a semnala că anumite acțiuni și decizii ale Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe ale României sunt de natură să nedumerească și să descurajeze inițiativele societății civile din România și din Ucraina de Sud, ce au ca obiectiv susținerea comunităților de români din sudul Ucrainei. În fapt, în scopul de a folosi programele Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni ale MAE, pentru a păstra valorile identitare românești din Ucraina de sud, am răspuns la apelul formulat de DPRRP, în sensul dezvoltării parteneriatelor

cu asociaţiile reprezentative ale românilor din afara graniţelor. Noi, reprezentanții asociațiilor și organizațiilor neguvernamentale din România și Ucraina, am procedat la parcurgerea și completarea cererilor de finanțare nerambursabile către entități publice sau private din țară și din afara frontierelor României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora și am prezentat spre aprobare finanțarea unor proiecte de extremă necesitate pentru viața comunităților românești din Regiunea Odesa. Proiectele noastre „Iniţierea şi susţinerea activităţii curente a Bibliotecii de carte românească din localitatea Hagi Curda/ Camâşovca – Ucraina, pentru anul 2016-2017-Societatea Jurnaliștilor din Galați, „ Şcoala de vară Dunăreană- ediţia a II-a” –Asociația Danubiana Galați și „Încălzirea grădiniţei “Martichka”, Satul-Nou (sat Novoseliskoe)”-Public Organisation ,, Danube Euro Bridge” / Gromatska Organizacia “Dunay Evromist” au fost respinse în sesiunea de finanțare din 2016, organizată de DPRRP –MAE, deși erau singurele proiecte prezentate pentru Regiunea Odesa. Având în vedere modul de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru activitățile românilor de pretutindeni, considerăm că DPRRP nu a acționat în beneficiul românilor din Bugeac/Regiunea Odesa/Ucraina.

Astfel, principiul menţinerii identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, conservarea patrimoniului cultural şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor în rândul comunităţilor româneşti stabilite peste hotare a fost aplicat de DPRRP doar pentru menținerea identității religioase a enoriașilor bisericii aparținând de Patriarhia Rusă- Parohia Ortodoxă “Sfânta Parascheva” din Priozornoe- „Efectuarea picturii interioare în Biserica Ortodoxă “Sfânta Parascheva”.

Considerăm că sesiunile de finanțare precedente și cea de anul acesta demonstrează că DPRRP se conduce după un alt principiu-cel al marginalizării, desconsiderării și umilirii românilor din sudul Basarabiei-regiunea Odesa.

În urma rezultatelor negative obținute de singurele patru ONG-uri care au depus proiecte pentru linia de finanțare a DPRRP pentru sudul Basarabiei-Regiunea Odesa , MAE ( Ministerul Afacerilor Externe) prin DPRRP a reusit să confirme o tendință în aprobarea finanțărilor pentru românii din Ucraina- toate proiectele prezentate de comunitățile românilor din Cernăuți au prioritate(12 proiecte din Regiunea Cernăuți au primit finanțare ), toate proiectele pentru Bugeac-Regiunea Odesa au fost respinse. Ne întrebăm dacă DPRRP și reprezentanții românilor de la Consulatul din Odesa mai au vreun rol în selecția proiectelor prioritare pentru comunitățile românești din Sudul Ucrainei și dacă “Obiectivele”( cap. V) din Strategia privind relațiile cu românii de pretutindeni se regăsesc în modul de acțiune și în criteriile de selecție a proiectelor pentru românii din sudul Ucrainei. Cum altfel să interpretăm alocarea de fonduri din România către Biserica Ortodoxă Rusă(biserica din Priozornoe), care a decurs în următoarele faze:

a) în sesiunea din 2013 a achiziționat o catapetasmă de care nu știe niciun român din comunitate că a fost finanțată de DPRRP, părintelui Mihail fiindu-i teamă să spună că a primit bani din România;
b) în august 2015, Biserica din Priozornoe a încasat 000 lei de la DPRRP, pentru un centru cultural-religios;
c) în februarie 2016 primește de la DPRRP 000 lei, pentru pictura din biserică;
d) în urma contestației celui de-al doilea proiect, din februarie 2016, biserica din Priozornoe mai primește încă 000 lei, pentru încălzirea prin pardoseală;

Ne intebăm cu mirare, de ce încălzirea prin pardoseală a unei biserici, supraîndestulată deja cu bani în sesiunile anterioare, este mai importantă decât încălzirea unei grădinițe? De ce este atât de importantă suprafinanțarea de către statul român a unui edificiu religios care aparține Patriarhiei Ruse?

Dacă DPRRP finanțează astfel de proiecte mărețe, de ce nu vedem la intrarea în această biserică și pe fațada centrului cultural-religios o siglă a DPRRP, sau măcar o tablă, pe care să fie afișat finanțatorul- MAE din România, prin DPRRP? Să fie oare prioritate de stat încălzirea picioarelor enoriașilor și a părintelui, în defavoarea copiilor de la Gradinița Martichka”, Satul-Nou” (sat Novoseliskoe), prezentat de Asociația Danube Euro Bridge, căreia i-a fost respins proiectul?

Nu înțelegem de ce profesionalizarea cadrelor didactice din școlile de limbă română din Bugeac nu este o prioritate, în condițiile în care învățământul în limba română este tot mai defavorizat în Regiunea Odesa; nu înțelegem de ce o biserică primește serii de finanțări, iar singura biserică românescă din Hagi Curda, care aparține de Patriarhia Română, nu a avut prioritate în selecția dosarelor, știind că este prioritar să se susțină la un nivel minimal comunitatea românească(40.000 lei -înființarea unei biblioteci de carte românescă). Cum se face ca o singură entitate poate primi 100.000 de lei, iar celelalte au fost respinse? Ce politică duce DPRRP? A cui politică este susținută de MAE din România?

Silviu Vasilache, președinte Societatea Jurnaliștilor din Galați

Marius Crudu, vicepreședinte Asociația Danubiana, Galați

Stepan Clopot, vicepreședinte Danube Eurobridge, Ismail-Ucraina