Ultima scrisoare a lui Tudor Iordăchescu, către redacția Bugeac

Ultima scrisoare a lui Tudor Iordăchescu, către redacția Bugeac

Mă mai grăbesc, stimați cititori, mai ales cei din aria rurală, să vă dau un sfat, să nu-mi repetați greșeala. Va merge vorba de o greșeală-cheie, care ar putea să vă răpească viața mai devreme de sorocul dat de Dumnezeu. Am să încerc să vă explic prin propria-mi istorie.

Nu-i secret pe la noi, cei din Basarabia de Sud, înstrăinată, că, de s-a legat vreo boală de capul nostru, mergi mai bine la Chișinău, să-i zicem, cu regret, «în altă țară» decât la Ismail sau chiar la Odesa la lecuire. Îmi povestește dna Liuba, fiica lui Fimu Topal: Tatăl meu a suferit de cancer. La timp l-am dus la Chișinău și peste un an s-a vindecat. I-a mai rămas tensiunea înaltă, pe semne de la retrăiri. Pentru a-l trata mai departe l-am dus la Ismail. Acolo medicii nu l-au primit, motivând precum că de ce s-a tratat la Chișinău iar acum se adresează lor. Tata s-a enervat și mai tare, a început să tremure și a decedat pe loc. Văzând așa ceva medicii au încercat să-l salveze, dar… târziu. Așa și i-au scris în acte că a decedat din cauza inimii. Lista celor ce s-au tratat la Chișinău este foarte mare, însă, la propunerea mea, pentru a-mi completa articolul cu

cazurile lor, au refuzat, se tem, doar toți au copii, nepoți și nu doresc ca numele lor să figureze undeva în presă. Și e firesc, nu se știe ce ne așteaptă mâine pe fiecare din noi. Cazul meu este unul din sutele, sau chiar miile, când ne adresăm după salvare medicilor din Republica Moldova. La 19 mai 2014 în Spitalul de Urgență din capitală sunt operat și tratat de grijă. La 26 octombrie aceluiași an tot în același spital am fost operat la gât, mi-au înlăturat umflătura ce s-a prefăcut într-un melanom apigmentat cu metastaze care, după spusele unui chirurg din policlinica Galaxia din capitală, eu nu mai aveam zile de trăit, ci ceasuri. Aici vreau să compar cazul cum m-au primit medicii din Republica Moldova ca cetățean din altă țară: le-am întins pașaportul ucrainean, m-au prevenit că totul va fi la contra plată. O soră medicală îmi lua analiza la sânge, o altă soră medicală îmi măsura tensiunea și peste câteva minute m-am pomenit în palată unde deja mă aștepta careta pentru a mă transporta în sala de operație. Nu astfel l-a întâlnit la el acasă, la Ismail, pe dl Fimu Topal. Și pe mine… vom citi mai jos. La 10 noiembrie tot în 2014, în Institutul Oncologic din Chișinău sunt operat a doua oară: cancerul își lua viteză. Două ore și jumătate echipa din patru medici sub conducerea chirurgului dnei Valentina Darii și-au depus eforturile pentru a-mi salva viața. Și m-au salvat. Dar se petrece un moment de cotitură – greșeala de care am pomenit mai sus. Rudele ce le găzduiam pe tot parcursul aflării mele la Chișinău, n-au mai rezistat apariția mea în casa lor, au pornit o panică, telefonînd mai de multe ori soției ca să mă ia urgent din Chișinău pentru că la gazdă nu mă mai primesc. Numai moartea fratelui mai mare, Petrea, a făcut-o pe dna Valentina Darii care, cu mult greu m-a scos din gura morții, să mă dea din spital a cincea zi după operație. Peste o zi, după înmormântarea fratelui, mă prezint împreună cu soția oncologului din Ismail. Prima pretenție pe care apăsat ne-a spus-o a fost: de ce la Chișinău m-am operat. Apoi, răsfoind mai de multe ori actele aduse, le strânge binișor, le pune pe masă și-mi spune să plec la Chișinău, chipurile pentru a-mi completa actele, apoi să mă prezint la el pentru a-mi înmâna îndreptarea către Institutul Oncologic din Odesa. M-a șocat hotărârea oncologului, mai ales că pe soție de trei ori încercaseră s-o expulzeze din cabinet pentru că soția se revolta. Așa am rămas aruncat în voia soartei fiindcă pentru a pleca la Chișinău n-au fost pricini obiective, da și mai rezistam oare să mai fac un așa drum de 600 km (300+300), proaspăt operat? Și iată aici apare a doua greșeală, prima fiind că am părăsit spitalul. Încântat de mai mulți, citind în internet metodele de lecuire cu ajutorul medicinei netradiționale, nemaiavând alte variante, cad sub influența acesteea, medicinei netradiționale. Un mare minus în folosirea medicinei netradiționale îl are și lipsa de cunoștințe în domeniul medicinei a pacienților. Ca de obicei ei se conduc după recomandările prietenilor, vecinilor ș.a.m.d. și aceștea, ca de obicei, necompetenți în medicină. Practic se primește că se lecuiesc pe ghicitelea. Astfel ei riscă cu propria lor viață. Nu vă grăbiți să apelați la medicina netradițională, pentru că, în primul rând pentru a trata o boală grea, aveți nevoie de medici adevărați, da nu de sfaturile prietenilor, rudelor, vecinilor. Nu riscați și nu vă puneți viața în primejdie!!!

Mă mai grăbesc să zic unor momente din viața noastră pe nume. Cu păreri de rău sunt cazuri când omul vede aevea că merge pe linie greșită dar merge tot înainte, fără ca să se oprească, fără ca să se gândească poate merge greșit, poate face de ascultat și pe alții. Luăm exemplul din satul natal, Hagi Curda, sau Camâșovca, dacă vreți. Credincioșii ortodocși ce umblă la biserica subordonată Mitropoliei Odesei a Patriarhiei Ruse se roagă pentru sănătatea Patriarhului rus Kiril cu toate că anume rușii ne ucid copiii și nepoții în războiul existent dintre Rusia și Ucraina. Se primește un paradox: el mă ucide iar eu îl admir. Câtă lipsă de sinceritate față de țara sa, față de feciorul aflat sub gloanțele rusești au acești credincioși? Care e pricina că acești enoriași nu se pot opri, nu se pot gândi ce fac? O bună parte de sat merge la această biserică. Este binevoit, doar biserica este ortodoxă, pravoslavnică de vreți așa s-o numiți, ca și Biserica Neamului, numai că Biserica rusă se închină Moscovei, iar Biserica Neamului – Bucureștiului. Ca mâine Ucraina intră în Uniunea Europeană. Pentru Ucraina întoarsă cale nu-i, ea nu-și va mai băga capul în jugul rusesc, de care cu mare greu a scăpat împreună cu toate popoarele subjugate. Acolo, în Europa, Patriarhia Moscovei, Rusia condamnată astăzi pentru politica ei agresivă de aproape întreaga lume, nu va mai exista. Cui atunci, stimați consăteni, vă veți închina? Dar dacă se va îndeplini visul nostru sfânt și vom reveni în sânul Patriei-Mame?..

Merge construcția bisericii pe localul celei vechi, hotărâre primită din anul 1998 de întreaga comunitate. Din 1999, odată cu venirea preotului A. Grecu, comunitatea s-a despărțit. Construcția bisericii pe fundalul vechi a continuat de acum sub conducerea noului preot. Dar ați făcut un mare greș, păcatul, pe semne, de la Dumnezeu lăsat. Care șarpe va mușcat de inimă și la temelia bisericii ați pus blocurile îmbibate cu otrăvuri toxice de la depozitul de iado-chimicate? Care vor fi urmările cred că nu trebuie de explicat. Sute de ani enoriașii și mai ales slujitorii acestei biserici vor fi intoxicați. Și vor fi intoxicați nu așa cum, puși la cale de un om rău, ați întrodus de Paști, 2006, în biserica românească gaze toxice. Poate acel păcat vă călăuzește.

Tudor IORDĂCHESCU

0 Comments

Leave a Comment

Login

Welcome! Login in to your account

Remember me Lost your password?

Lost Password