Pe 26 si 27 ianuarie, la Odesa si Ismail s-a aflat o echipă de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), condusă de secretarul de stat Victor Alexeev. Au mai făcut parte din delegație Adriana Dănilă, director cabinet, Cosmin Nicoară și Radu Cosma, referenți. Delegația MRP s-a întâlnit la sediul Centrului de Informare al României din Ismail, cu membrii asociațiilor românești, cu cadrele didactice și oameni de cultură din regiunea Odesa.
Principalele teme abordate au fost lansarea programelor de finanțare ale Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, condițiile în care comunitățile românești de peste granițe pot beneficia de finanțare nerambursabilă. Nu în ultimul rând, s-a discutat și despre problemele cu care se confruntă etnicii români din sudul Basarabiei istorice.
Oaspeții au prezentat asa-numitul Ghid al Beneficiarului – proiectele cu finanțare din partea Guvernului României destinate românilor din afara frontierelor, în anul curent.
La întâlnirea avută la Odesa l-am auzit pe dl. Alexeev vorbind despre aceea că prioritare pentru MRP sunt proiectele legate de învățământul în limba română, de promovarea patrimonului cultural național și de mediile de informare în limba română. Aceasta, fireste, luat in ansamblu. În regiunea Odesa, spre deosebire de regiunile Cernauți și Transcarpatica, situația, din câte știm, este una deosebită. Aici, practic, NU MAI EXISTĂ ȘCOLI NAȚIONALE, adică scoli medii cu predarea integrală în limba română. In cele două, câte au mai rămas – la Barta, raionul Reni și la Borisauca, raionul Tatarbunar – isi fac studiile doar vreo 500 de elevi. În rest, avem in sudul Basarabiei numai scoli mixte: fie cu clase paralele – ucrainești si “moldovenești”, cum li se spune; fie cu numărul claselor ucrainești in crestere (in scolile ucainizate relativ nu demult); fie cu alte variațiuni (se mai predă și in limba rusă).
Și eu mă intreb: ce proiecte cu finanțare de la Guvernul României ar putea, cumva măcar, sa redreseze situația in scolile deznaționalizate? Prin ce proiecte si prin câți bani nerambursabili, în clasele in care predarea a fost trecută la limba ucraineană, s-ar putea să se revină la limba română de predare? NU EXISTĂ ȘI NU VOR EXISTA NICIODATĂ ASEMENEA PROIECTE.
Studierea facultativă a limbii române, despre care se vorbește, e ca și cum l-ai trata cu apa caldă pe cel aflat in gura morții. La fel ca si bursele date elevilor care studiază in limba română.
Din punctul de vedere al unei perspective mai indelungate, aceste măsuri nu salvează absolut nimic și nu intorc absolut nimic din ceea ce am pierdut.
Proiectele, devenite azi foarte la modă, legate de studierea limbii române „de la zero”, cum se zice, de către cei care n-o cunosc deloc, nu au nimic comun cu invățămantul scolar in limba română. Ele țin de cu totul alt domeniu, ce nu are nimic comun cu comutatea etnică româneasca bastinașă din sudul Basarabiei.
0 Comments